Cât de puternică este electricitatea statică

de: George Stanciu
19 12. 2016

Poate că nu te gândești întotdeauna la acest fenomen, dar electricitatea statică ține să îți reamintească de propria-i existență atunci când te aștepți mai puțin.

Electricitatea statică se formează atunci când electronii se transferă între două obiecte ce au sarcini electrice opuse. Se poate întâmpla să simți efectele electricității statice chiar atunci când îi strângi mâna cuiva, dacă unul din voi are o sarcină electrică negativă, iar celălalt o sarcină electrică pozitivă.

Toate materialele sunt alcătuite din molecule, care la rândul lor sunt compuse din atomi. Aceștia au protoni pozitivi, neutroni neutri și electroni negativi. De cele mai multe ori, un atom este neutru, având același număr de protoni și electroni. Cu toate acestea, numărul poate să varieze.

Dacă atingi două materiale diferite, acestea vor face schimb de electroni. Materialele conductive, precum metalele sau carbonul, păstrează foarte bine electronii. Pe de altă parte, materialele izolatoare, precum plasticul, pot pierde și pot câștiga electroni destul de repede, arată livescience.com.

Acum mai bine de 2.500 de ani, filozoful grec Thales a observat că anumite combinații de materiale au un potențial mai ridicat de a produce scântei.

Materialele pot fi catalogate în funcție de tendința de a aduna electricitatea statică, de la pozitive la negative. Cu cât un obiect se află mai jos pe listă, cu atât e mai probabil să atragă electroni și să aibă o sarcină negativă. Cu cât două obiecte se află mai departe unul de celălalt pe listă, cu atât schimbul de electroni va fi mai puternic.

Atunci când pășești cu pantofi de piele pe un covor de lână, pantofii for aduna electronii din covor. Vei avea o sarcină electrică negativă, iar electronii se vor împrăștia în cot corpul. Todd Hubing, de la Electromagnetic Compatibility Laboratory, University of Missouri-Roula, spune că ”pe măsură ce faci mai mulți pași, vei aduna din ce în ce mai mulți electroni, până ce alții nu vor mai face transferul. Vei ajunge să deții un voltaj destul de puternic, de aproximativ 20.000 – 25.000 de volți”. Voltajul este extrem de puternic, având în vedere că o priză normală are un voltaj de 220 de volți.

Cu toate că electronii se adună în corp în cantități mari, aceștia ”așteaptă” prima oportunitate de a se transfera, astfel că de multe ori, atunci când atingi un obiect metalic, cum ar fi un mâner de ușă, ai surpriza neplăcută de a simți efectele electricității statice.

Hubing explică momentul în care simți că ești pișcat de un astfel de obiect. Din cauza voltajului extrem de ridicat, aerul dintre mână și obiect devine extrem de fierbinte și se transformă în plasmă, apărând și o scânteie.

Umiditatea crescută din aer reduce electricitatea statică; vei observa că în zilele în care aerul este mai umed, șocurile sunt mult mai rare. Electronii pot circula mult mai liber între suprafețe, ce devin mult mai conductive din cauza umidității.